Talmes-balmes. Harcea-parcea. ???
Nu am mai scris de mult, pentru ca nu am avut chef, si pentru ca nu imi citeste multa lume blogul. Mare lucru nu am facut in timpul asta; mi-am petrecut sarbatorile de Paste in mod normal, adica acasa, in familie. Am fost si la niste amici acasa, a fost ok. Mi-am luat si un caine care ma scoate din sarite uneori, il cheama Lord si mi-a ros doua perechi de papuci pana acum. Inca e puiut, dar e inteligent, si nu prea cred eu ca o sa fie vreodata fioros, asa cum ar trebui sa fie un pitbull. In general e jucaus si nostim, in fine, despre el o sa scriu mai multe in alt post.
Ignoranta unora ma irita peste masura. Ignoranta si prostia. Adica de ce daca esti nervos nu mai vorbesti cu nimeni? Nu vad motivul, dar pot sa trec peste asta, asa cum am facut de nenumarate alte ori.
Cand te trezesti fara prieteni, adica cu prieteni, dar care nu sunt aproape, ce faci? Si ce faci atunci cand realizezi ca din cauza distantarii tale nu mai ai prieteni asa cum aveai odata? Nu cred ca isi au rostul vorbele siropoase. Strangi din dinti si mergi mai departe, ca din cauza ta esti asa cum esti acum.
Sunt somera. Dar nu iau somaj. Si nici nu vreau sa imi caut alt loc de munca. Adica as vrea, dar as vrea sa ma si aleg cu ceva din salariul pe care il iau, nu sa raman fara el in 5 zile cel mult, si sa ma trezesc ca nu mi-am luat nici macar o pereche de sosote, pentru ca am avut de platit o datorie care nici macar nu e a mea. Nu vreau. Asa nu, si daca am zis ca nu imi caut, nu imi caut. Poate o sa ma razgandesc.
Acum sunt fericita, ca am mai multe sperante in legatura cu ceea ce vreau eu sa fac intr-un viitor mai apropiat. Sper doar sa reusesc. Si daca o sa reusesc, o sa am un vis implinit, un inceput de cariera frumos si parinti mandri.
Pe cand o sa imi vina inspiratia si cheful sa scriu ceva mai frumos, va pup.
Adaugă un comentariu aprilie 15, 2010
Despre zodii
Sunt pasionata de horoscop. Nu cred in el, dar imi plac toate variantele de horoscop. Serios, amuzant, erotic, chinezesc, floral etc… toate imi plac. Mi se pare fascinant cum uneori gasesti anumite caracteristici in descrierea unei zodii. Balantele sunt persoane care oscileaza intre doua sau mai multe situatii, scorpionii sunt razbunatori si plini de erotism, racii sunt familisti convinsi, leii vor sa fie mereu in centrul atentiei si asa mai departe.
De aceea m-am decis sa caracterizez singura, fiecare zodie in parte. M-am inspirat de pe net si din niste carti foarte vechi, de aceea, daca o sa gasiti aceleasi informatii, scrise doar sub alta forma, puteti sa ma acuzati de plagiat, dar sa nu spuneti ca nu am dreptate. Muzele mele sunt in general persoanele pe care le cunosc.
Deci, sa incepem.
Berbec – incapatanati, nerabdatori, siguri pe ei, rai de gura. Cu suflet bun, mereu vor sa fie primii. Impunatori. Suspiciosi.
Taur – cu o rabdare de nedescris, vointa, nu neaparat constructiva. Insistenti peste masura. Vorbareti, in general nu fac lucrurile, prefera sa le discute. Deviza : “eu spun cum, tu fa!”
Gemeni – niciodata nu poti sti in ce dispozitie sunt. Cateodata draguti, alteori nesuferiti. Pot trece foarte usor de la o stare la alta. Vorbareti. Amuzanti.
Rac – familisti convinsi. Cel mai bine se simt acasa. Le place mancarea sanatoasa. Foarte posesivi, gelosi. Vor sa fie foarte iubiti. Protectori.
Leu – vor sa fie mereu in centrul atentiei, cu o parere foarte buna despre sine. Incapatanati cu un infinit de foarte in fata. Prieteni buni. Hotarati.
Fecioara – mereu in contradictie cu cineva. Ingrijorati, chiar daca nu vor sa arate uneori. Eleganti si curati. Realisti, petrecareti. Sinceri.
Balanta – dupa cum am mai zis, mereu oscileaza. Nesiguri, certareti foarte buni. Iubitori. Corecti, inteligenti, atenti. Le place sa isi redecoreze casa, cat mai des.
Scorpion – razbunatori, pasionali. Apreciaza bunul simt. Uneori au o limba cam ascutita. Vor sa faca imposibilul posibil. Incapatanati. Posesivi. Misteriosi.
Sagetator – Competitivi, norocosi, foarte sinceri. Rabdatori, cu bun simt al umorului. Cu o vitalitate epuizanta.
Capricorn – se cred indispensabili. Intuitivi, inteligenti, ironici. Le pasa de ceea ce gandesc altii. Cred in efortul propriu.
Varsator – nu foarte activi. Imprevizibili, independenti. Nu le pasa de ceea ce cred altii. Nonconformisti. Le plac mancarurile rare, neobisnuite.
Pesti – visatori,foarte sensibili. Generosi, plini de farmec si cu o imaginatie bogata. Schimbatori, retrasi. Aproape niciodata nu arunca nimic.
Cam astea sunt caracteristicile cele mai importante ale fiecarei zodii, din punctul meu de vedere. Sper sa am dreptate. O sa incerc pe viitor sa scriu mai multe, mai interesante si mai captivante, despre ceea ce tine de astrologie.
De fapt, spre sa scriu mai multe in legatura cu pasiunile mele, pentru ca am foarte multe. Multe pasiuni si si mai multe de impartasit.
Adaugă un comentariu decembrie 23, 2009
Un Craciun Colorat
Suntem cu totii cuprinsi de febra Craciunului. Dati un search pe google despre cum ati putea sa va impodobiti bradul, si o sa gasiti zeci de subiecte deschise pe tema asta.
In fiecare an se poarta o moda. Bradul trebuie sa fie de o singura culoare, cel mult doua. Daca e verde, punem roz ca se poarta! Daca e alb, punem albastru, ca da bine. Musai sa fie bogat in decoratiuni, modern, artificial. Anul acesta se poarta bradul “pitiponcar” sau “cocalar” (de parca nu tot aia e).
Dar mirosul de brad unde-i? Aa.. pai punem esente cu miros de brad in vasul de ceramica pentru aromaterapie, ca na, trebuie sa se simta mirosul de brad.
Dar de ce sa fie bradul impodobit cu obiecte de o singura culoare? Nu e mai frumos mai colorat, mai tineresc? De ce sa pui bomboanele pentru pom sub pom, pe cand ele pot fi niste decoratiuni minunate? De ce sa nu avem un bradut care sa ne binedispuna? Stiu ca gusturile nu se discuta, si ca unii se simt mult mai bine daca au un bradut modern. Dar bradul sa fie brad. Din padure. Sa aiba “lumanari” daca se poate. Chiar si conuri. Cat de minunat este sa te uiti la un brad frumos, ornat cu bun gust? Este mai minunat ca bradul acela sa fie al tau, sa simti Craciunul pana in varful firelor de par cand te uiti la bradul din casa ta. Sa te mandresti cu el si aproape sa iti dea lacrimile cand vine momentul sa il “dezbraci” de ghirlande si globuri.
Care mai e spiritul Craciunului? De ce sa nu facem o coronita din crengi de brad si sa o dam vecinului batran si singur, care, de Craciun isi aminteste Craciunurile trecute? De ce sa nu facem un cozonac in plus? Dar sa il facem acasa, in cuptor, nu sa-l cumparam de la patiserie, si sa i-l daruim? De ce sa nu ii lasam un cadou de la Mos Craciun in timp ce ii ducem coronita frumos ornata si cozonacul aburind?
De ce sa nu fie lumea fericita de Craciun? Din putinul nostru, putem face atatia oameni fericiti. Putem face cel mai frumos brad de Craciun fara sa dam bani pe alte decoratiuni, daca le avem pe cele de anul trecut…din anii trecuti. Cu banii pentru ornamentele de anul acesta, putem sa mai facem un cadou cuiva care are nevoie. Putem sa ii donam in scopuri caritabile. Dar asta ramane la alegerea fiecaruia.
In preajma Craciunului, sa fim mai buni, sa uitam lucrurile rele de peste an, sa iertam si sa cerem iertare.
Un Craciun colorat tuturor!
Adaugă un comentariu decembrie 21, 2009
Trei ingerasi
Azi noapte, trei sufletele au venit pe lume, trei perechi de ochisori ce inca nu au zarit lumina zilei, cu pleoapele zbatandu-se sa o vada, trei inimioare care bat cu putere, trei nasucuri care ar vrea sa inspire parca tot aerul de pe pamant.
Am presupus ca de Craciun, o sa ne bucure cu sosirea lor, dar din cate de vede, sunt toti niste nerabdatori. Am asteptat cu sufletul la gura sa se nasca, i-am iubit inca de cand erau in burtica mea, am fost alintata si hranita cu cele mai alese si mai sanatoase feluri de mancare. M-au ocrotit cu totii, si pentru asta le multumesc, le multumesc pentru ca nu m-a judecat nimeni si pentru ca m-au mangaiat cand m-a durut burtica.
Le multumesc ca mi-au fost aproape cand a venit momentul decisiv, si ii rog sa nu fie suparati daca nu o sa mai fiu asa dragastoasa cu ei, dar acum trebuie sa am grija de mugurasii mei de lumina. Nu o sa neglijez pe nimeni, si nici nu imi e frica daca nu o sa mai fiu eu de acum centrul atentiei si nici subiectul de amuzament. Intre noi fie vorba, eram umflata ca un butoi. Si mai eram si cracanata. Am plans, pentru ca am crezut ca nu o sa imi mai recapat silueta si ca o sa raman asa. Eh, mi-a ramas putina burtica, dar o sa am grija sa o dau jos. Acum sunt cu adevarat implinita, am tot ce mi-am dorit vreodata. Minunile mele, comorile mele sunt langa mine, si sunt toti. Tripletii mei au primit nota 10. Eu le dau pe putin un infinit. Sunt atat de perfecti, de mici si de gingasi…
Cadoul meu de Craciun este cel mai frumos, Mos Craciun mi-a daruit cei mai frumosi trei ingerasi din cati exista. Cand o sa creasca, o sa postez si niste fotografii, si o sa imi dati dreptate.
Sunt cea mai fericita mamica din lume. Acum simt cat e de frumoasa viata. Ce miracol e viata si cate ne ofera tuturor.
Pe masura ce o sa creasca, o sa va povestesc cate nazdravanii o sa faca Linda, Lady si Lord. S-ar putea ca pe parcurs sa le schimb numele, pentru ca stapanii mei nu stiu exact care si de ce gen este.
Aaa… nu v-ati dat seama inca? Eu sunt Lizuca, catelusa lui Alin si a Alexandrei. Am abia un anisor si jumatate, dar stiti voi, anii cainesti se calculeaza altfel decat cei omenesti, deci am varsta perfect legala de a avea puiuti. Ce credeati, ca noi, cateii nu avem legi? Avem si inca foarte drastice. O sa le scriu cu alta ocazie, daca o sa ma mai lase Alexandra sa ma folosesc de blogul ei, dar cu siguranta o sa ma lase.
Acum trebuie sa plec, trebuie sa am grija de cateii mei.
Cu mult drag, Lizuca.
HAM-HAM!
Adaugă un comentariu decembrie 20, 2009
Craciunul copilariei mele
Incep pregatirile pentru Craciun. In fiecare casa trebuie sa existe cate un copil entuziasmat de bradutul impodobit, de ornamentele de pe usi si de la geamuri, sau de coltul special amenajat si aranjat pentru mult asteptatul Craciun.
Ei bine, in casa noastra, eu sunt copilul. Am pus atat de mult suflet cand am impodobit bradul, ca acum nu pot sa imi iau ochii de la el. Ma minunez de frumusetea fiecarui glob, a fiecarei ghirlande si stelute, de fiecare luminita a instalatiei. Iar mosul si omul de zapada de sub bradut sunt mai mult decat perfecti.
Anul acesta am vrut un brad clasic, colorat, stralucitor, incarcat de ornamente. Am vrut sa imi aduc aminte de copilaria mea, de cand il asteptam pe tata sa vina cu bradul acasa, sa ii taiem crengile care ii stricau aspectul. Cele doua zile in care lasam bradul sa se usuce mi se pareau interminabile.
Dar cand il impodobeam….cata fericire era. Trebuia sa il impodobim cu totii, fiecare sa puna macar un glob. Era lege. Cum mai stateam serile si ma uitam la luminitile de la instalatie…cateodata singura, alteori cu unul din parinti. Si Ana, sora mea, parca acum o vad, cu niste ochi mari, albastri, cat era ea de fascinata in fiecare an de bradutul nostru. In fiecare seara pandeam, speram sa vina mosul mai repede, sa ne primim cadourile mult dorite.
Altfel simteam Craciunul atunci. Pe atunci, furam saratele din debara, cu pumnii. Furam si cornulete cu magiun, dar mai greu, ca erau pline de zahar pudra si umpleam casa de praful acela alb.
Doamne, cum mai tipa mama ca nu avem rabdare pana de sarbatori. Cu jumate de gura radea, cu cealalta se prefacea suparata. Dar mai lua si ea, doar ca pe ea nu o prindea nimeni, si nici nu o dojenea. In fiecare an, ascundea in alte locuri prajiturelele, si in fiecare an le gaseam. Si mereu mancam jumatate din cantitatea initiala a prajiturilor, pana la sarbatori.
Aveam o gramada de invitati, primeam ciocolatele de la fiecare. Atunci ma imbia mama sa mananc saratele si cornulete, dar nu imi mai trebuiau. Erau mai bune mancate pe ascuns. Si la colinda multi banuti mai faceam. Mie mi se pareau o avere pe atunci. Incercam sa ii strang, sa imi cumpar ce vroiam eu, mai incolo, dar niciodata nu ii mai aveam cand vedeam ceva frumos. Pentru ca imi cumparam in fiecare zi, dulciuri. Si era plin bradul cu bomboane si cu ciocolata. Pe atunci se puneau bomboane si ciocolata in pom. Pe atunci sarbatoarea Craciunului abia devenea una comerciala. Acum este foarte putin spirituala, nu de tot, asa cum ar trebui sa fie.
Dar fiecare Craciun este special. La fiecare dintre noi vine Mos Craciun, chiar daca ne daruieste doar un gand bun.
Sarbatori Fericite tuturor!
Adaugă un comentariu decembrie 19, 2009
Niculai – The Snow Man
M-am chinuit de dimineata sa realizez aceasta minunata opera de arta. Mi-au inghetat mainile si am injurat cum nu cred ca isi imagineaza cineva.
Pana la urma am izbutit si Niculai arata cam asa:
Frumusel, nu?
Adaugă un comentariu decembrie 17, 2009
Lacrimi…dor
“Moartea ne fura cel mai de pret colier:RASUL. Si nici ea nu-l poarta.” (Vasile Ghica)
Continue Reading 1 comentariu decembrie 15, 2009
Cam de toate
“Nu stii ca numa-n lacuri cu noroi in fund cresc nuferi?” (L. Blaga)
Continue Reading 1 comentariu decembrie 9, 2009
